Iată că am ajuns și în partea de nord a Norvegiei. Iar cu această ocazie, am depășit și Cercul Polar, fiind primul din neamul meu care are o astfel de realizare! :))
Lucrând în programare, într-o firmă precum DEKODE, ai unele beneficii. Printre care și excursia din Lofoten. Aceasta ar fi trebuit să fie sărbătorirea a 10 ani de existență DEKODE, numai că pandemia a amânat excursia cu un an … poate totul spre mai bine, din moment ce am prins o vreme cum rar se vede în zona urșilor polari, cu soare și temperaturi mult mai ridicate față de normale.
Drumul până acolo nu este ușor. În total, am zburat cu 3 avioane, am avut 2 conexiuni de zboruri și am mers cu un autobuz inca 300 de km până la destinație, doar dus. Apoi a trebui să fac același drum și la întors. Toată ruta, dus-întors, însumează nu mai puțin de 8000 de kilometrii.
Am ajuns în perioada „Midnight Sun”-ului (Soarele de miază-noapte), când soarele aproape că atinge orizontul, pentru câteva clipe, apoi se ridică. În perioada asta, Soarele nu coboară niciodată sub orizont, doar se învârte în jurul tău, zi-noapte.
Este un fenomen formidabil, un fenomen la care te adaptezi cu greutate. Ca să poți să dormi, ai nevoie de jaluzele groase, prin care lumina Soarelui să nu treacă. Cred că toate casele din zonă erau dotate cu un asa sistem.
Pe lângă acest fenomen, fiordurile te inconjoară și își arată adevărata grandoare, cu munți care parcă acum au ieșit din apă, ca să te întâmpine.
Singurul disconfort în zonă este mirosul puternic de pește putrezit. Se pare că economia zonei se bazează pe delicatese create din pește lăsat la uscare pe perioade de timp îndelungate, fiecare mic orășel având una sau două zone în apropierea limitei orașelului, unde peștii se agață pe bârne lungi din lemn, la uscat.
Am stat in Heningsvaer, un mic orășel, dotat cu stadion de fotbal, chiar in partea de Sud a Lofoten-ului. Ca să ajungem aici am trecut literalmente prin munți, prin tuneluri săpate prin înălțimile fiordurilor, cu lungimi destul de mari (uneori câțiva kilometrii).
În Heningsvaer există și o fostă fabrică, Trevarfabrikken, unde se procesa peștele, dar care acum este transformată într-un mic hotel, un punct de atracție turistic, ce aduce in zonă mii de turiști. Fabrica a fost descoperită în paragină de un grup de tineri alpiniști. Ideea cumpărării fabricii și transformării ei în loca’ia de astăzi s-a luat la un pahar (sau poate mai multe) de bere, fără un plan anume, dar cu o idee ce s-a înfiripat in mintea alpiniștilor și nu a mai vrut să plece.
Tot cam așa a fost și cu ideea creării unui festival anual, pe malul mării, la Trevarfabrikken … primul concert a fost unul local, dar foarte bine organizat. Așa că vorba s-a dus, iar acum Trevarfabrikken găzduiește anual festivalul TrevareFest, un festival cunoscut atât la nivel național, dar mai ales internațional, un festival cu muzică bună, cu distracție multă, unde tinerii norvegieni și turiștii aventuroși pot petrece în voie bună.
O altă atracție a zonei este și sauna de la Trevarfabrikken, fotografiile cu această saună circulând pe marile reviste de profil din lumea-ntreagă.
Leave a reply